De ce-mi bat în tâmple tristeţile din cord
Şi degetele-mi pun să simt şi să ascult?
Poteci prin sânge fac furtunile de nord
Şi rup îndoiala din gânduri tot mai mult.
Bat vânturi reci, junghiul se mută în dureri
La ceas târziu mi-e întoarcerea străină,
Iar stelele rămân în nopţile de ieri
Pe străzi în burgul cu cerul în ruină.
Dau semne clare, se sfâşie în limbă,
Culorile se pierd cu toate-n asfinţit
Şi-n zilele cu ploi, ritmul mi se schimbă,
Tăcerile-s albe pe limbă de cuţit.

Comentarii