Suferinţa zidindu-se-n piatră
într-un şir de turnuri ocolind cetatea
priveşte de pe ziduri
bucuria nesupunerii.
Ochii-mi caută un loc de umbrar
unde ea vine să vadă,
de invidie soarele intră sub nori.
Tăcerea-i din ochi spune mai multe
decât pot eu să înţeleg,
doar frunzele copacilor îndepărtaţi
aduc o boare răcoroasă şi seacă.
Se poate urca pe scări în turnuri
până la fantele de sub acoperiş
unde ne simţim archebuzieri ai norocului.
Trăirea-i mai puternică decât mătasea atingerii,
îndrăgostiţi prin luptă ne izbăvim
de tot trecutul ce coboară
odată cu noi pe scări
şi surâde.
-->
Comentarii
Autentica transfigurare artistica : ,,La turnurile cetatii ".Sufletul, nesupus istoriei ,este in schimb subjugat de peisajul de piatra ca si de indepartata verdeata .Creatorul sugereza printr-o originala exprimare metaforica eliberarea de confruntarea cu ,,trecutul ce coboara /odata cu noi pe scari /si surade .
R
Frumoase versuri!
Frumoasa poezie. Am poposit cu drag1