cu snop de vibraţii în interior
de sunete luminoase.
În zilele roase de arşiţă
ochi limpede sub mal de râu
cântecul celest,
respiraţie de jad şlefuit.
Verde-n frunze de mentă sălbatică
cu arome risipite la umbră
amintind de iubire şi visare
şi-n ele topită.
Lasă zvon de fericire pe unde trece
şi pune la încercare privirea,
de se strânge-n cuvânt atâta spirit
în timpul cât mai este până la întunericul
de marmoră neagră.

Comentarii