Ploaia a ameţit pământul. Frunzele se clătinau
în zborul lor ca şi cum ar fi şchiopătat de un picior,
iar eu săream printre ele, pe celălalt.
Vroiam să-mi aud foşnetul trosnit pe cărare,
ca al lor. Mă credeam liber, eu cu mine.
Nu înţelegeam, nu ştiam de ce
se aşezau în pas de dans pe alei.
N-am învăţat să le ascult muzica.
Auzi? Ascultă. Libertatea.
24.09.2015, ora 00,57’

Comentarii