Lipiți de orizont

Lipiți de orizont


Lipiți de orizont trăim prezentul,
sub ceruri ce ne-așteaptă ca să plouă,
scurtăm distanțe, ne trăim momentul,
cu adevăruri date...numai nouă.

Lipiți trăim de drumuri, ce o să însemne,
că vremea rece poate s-o muia,
adu, te rog iubito, un braț de lemne
și pune-n foc o vorbă... și o nuia !

Durerea drumului nu o simți acum,
chiar dacă drumul, obosiți îl vom sfârși,
ne-așteaptă o ninsoare, ca și cum
nimic pe lumea asta nu ar fi.

Sunt drumuri ce ne caută demult,
și dacă le sfârșim, sfârșim Pamântul,
par ani și ani și epoci...și mai mult,
hai, să zburăm iubito, în zări, cu gândul !

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Multumesc din suflet

  • Hei Aurel, 

    Tu ai un suflet de poet, ai ceva acolo in tine care scinteiaza, ceva aparte care te ajuta sa iti pui gindurile pe hirtie ca sa fie citite si de ce nu admirate, personal as spune ca ar trebuii sa te mai apleci peste ele nitel si sa incerci sa le daruiesti rotunjimea lucrului bine facut.

  • Multumesc din suflet

  • un poem ce ne duce cu gandul la departe, dar si la iubire, la unirea sufletului cu eternitatea, prin ninsoarea care asteapta... Sunt drumuri ce ne cauta de mult - eternitatea,iar simetria unui el u o ea, alunga teama singuratatii. Interesant jocul de cuvinte din a doua strofa, a pune in foc o vorba si o nuia. Am reflectat mult la acest joc de cuvinte si mi-a placut. Un singur ingredient ii lipseste ca poezia sa fie deplina, insa tot acelasi ingredient ii da farmecul ce nu ne lasa sa ne despartim de poem. Felicitari!  

Acest răspuns a fost șters.
-->