Lume oarbă

Ars de febră și de friguri
Mă sfârșeam în abandon
Într-o lume oarbă, singur,
Ca un dumnezeu pe tron.

 

Numai suflete de ceară,
Duhuri ce-au murit în vis
Prin singurătăți de gară
Prinse-n goluri de abis,

 

Numai umbre în cortegii
De stafii în marș funest
Ce-și târăsc în lanțuri regii
Din cenușă de azbest,

 

Numai monștri feluri-feluri
Prin tenebre-n galerii,
Hidoșenii pe niveluri
Torturându-și îngerii...

 

Numai turme de fantome
Fugărind bezmetice
Prin gomore și sodome
Sfinte maici eretice...

 

Numai hoarde de himere
Spânzurând pe stâlpi de cruci
Cu demonică plăcere
Ale pruncilor năluci...

A

rs de febră și de friguri
Mă sfârșeam în abandon
Într-o lume oarbă, singur,
Ca un dumnezeu pe tron.

1979323730?profile=original

Salut odată cu această primă postare membrii rețelei!

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->