maestrului Petre Anghel
Am murit o moarte de-o clipa, azi-noapte,
când tu dormeai neştiută de dorul meu de ducă
călare pe zări şi mă durea văzul ca prin ceată, pe pământ.
Mi-e frig aici,
plec acolo unde temperatura creşte demult
şi aud şoaptele purtate de vânt printre picuri de-ntuneric.
Nu vezi?
„Nu dăinuie negura nici în glod, nici în cer.”
Mi-e liniştea dusă în frământul de zgomot, acum.
Am timp să măsor istoria nescrisă
printre suflete purtate la doftori
până-n târziul de ieri, să topesc îngheţul:
„O raza de lumină apare oricând.”
04.04.2015, ora 10,00’
-->
Comentarii