Lumina inimii

Noaptea în care am prins viaţă
era cu o săptămână înainte de naşterea mântuitorului
într-un început de iarnă fastuoasă.

Se desprindeau magii de treburile zilnice,
urmăreau semnele cereşti,
steaua cea mai luminosă călătorea.
Craii au urmat-o, sigur şi mama cu gândul,
oamenii se bucurau şi aşteptau minunea
cu tot ce înseamnă bucurie şi laudă
primeniţi să audă vestea cea mare,
încă din ajun de crăciun
când soseau piţărăii pe la casele lor ca oglinda,
să le semene cu belşug.

Atunci a intrat în mine satul,
colindele lui
şi noaptea de crăciun a devenit
lumina inimii  până azi.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->