lunecând prin vise

lunecând prin vise

 

lunecând prin vise,

 trupul tău vibrează,

ca-n hăuri un ecou

 căzut pe stânci,

te miști prin aburul

 albastru al serii,

cu pletele-n vânt

și glezna gât de viaoră,

dansează luna cu tine

 pe apele mării,

câmpuri albastre de cer

se topesc în neant,

ca o acvlă risipind ruine,

 chip de zeiță,

îți răvășesc ființa

pe-o aripă de nor,

să nu te doară clipa

 ce se duce,

miresme suntem,

trecătoare suntem,

murind tot singuri,

 chip nemuritor,

aplecați peste

 întrebările noastre,

clipa cântă-n surdină

 pe vechile străzi,

seara e lacrimă,

luna mai tot suspină,

ești prea departe

să te cuprind,

unde e timpul nostru

cel dedemult,

când orele serii

strigau cântând,

noi fericiți:

râzând și plângând…

duminică, 11 mai 2014

 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->