MĂ ÎNCHIN LA CER...

MĂ ÎNCHIN LA CER... 
(GV)


Mă închin la cer crăpat de zori, 
la pietre albe din destin, 
la vis ce îmbracă în ninsori, 
un dor, în dor cât ne iubim. 

Mă închin la tot ce mi-ai promis, 
la brazi, la văi, la trandafirii, 
din taina necuprinsă-n vis, 
ca să-i culeg ca rod...iubirii. 

Mă închin la piatră, pluguri, lemn, 
la viaţa-mi pas peste măsură, 
la graniţi, legi, mereu consemn, 
la alb, ninsorilor arsură. 

Mă închin şi ţie cu privirea, 
la sfinţi cu suflete ce ară, 
să ştiu cum să-ţi arăt iubirea, 
nedăruind venin...ocară. 

Mă închin şi zilei pas cu pas, 
mă închin în dorul tău destin, 
să-ţi faci în sufletu-mi popas, 
la noaptea în care eu mă-închin.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->