Am văzut amintirile
cum se spală cu sângele meu
pe mâini
și n-am nicio dovadă
că mai trăiesc
din brațele fericirii
mi-am luat crucea
și dus am fost
cu
viteza luminii
locuiesc între cer și pământ
între adevăr și minciună
liberul arbitru îmi ferchezuiește destinul
totuși
în fața proștilor îmi pun mănușile nostalgiei
iartă-i Doamne că nu știu cine sunt
deși proști ca anul acesta ca anul trecut
și ca de când sunt n-am văzut niciodată
Doamne
când mă uit în oglindă
îmi vine
să scot
pistolul
Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014
Comentarii