Marea

S-a așezat intre noi ca o mincinoasă.
Fura doruri de la mine și le ducea la tine.
Îmi aducea înapoi suspinele tale.
Uneori se supăra așa tam nesam
şi nu-mi vorbea zile întregi 
până-mi uneam lacrimile cu cerul
implorând-o să-mi dea o veste.
Alteori prăvălea toate dorurile tale peste mine 
întunecând zarea până dincolo de apus.
Mi-am încuiat cuvinte de iubire în sticle 
şi i le-am dat să le ducă la tine.
Le-a purtat pe valuri ascunzându-le 
după zenit, ca o mincinoasă.
Nu ți le-a dat! 
Pune aripi dorului , 
lasă-te purtat de vântul speranței 
deasupra de nori.
Vino și așeză-ți iubirea lângă mine 
ca să-ți șoptesc la ureche 
cuvintele pe care mi le-a furat 
marea ...

de Gabriela Mimi Boroianu 
05.10.2014

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Te îmbrățișez! Și-ți mulțumesc din suflet!
  • Stau pe țărm secată de vise
    valuri se avântă nebune
    în sufletul meu
    se ciocnesc temeri
    de un mal de speranță
    ascult cântecul mării
    brodate cu stele
    să-mi trag fermoarul
    lunei peste chip
    să respir, să simt
    frigul apei
    mângâindu-mi pielea
    să fiu apă, să fiu val
    îmi cufund picioarele
    goale în nisipul rece
    cu privirea cuprind marea
    o absorb în mine
    simt cum se scurge-n trup

    și lasă-n mine scoici
    cu perle roșii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 25 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 25 minute
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 13 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 13 ore
Mai Mult…
-->