Când stelele bat la porţile înserării
Şi noaptea se scaldă-n apele visării,
Te-aştept iubite, pe tivul depărtării.
Un murmur de tristeţe mă învăluie dur
Şi dorul s-aşează pe-al inimii contur.
Formă sa-ţi frământe din visul cel mai pur .
Când apele se spală-n sânge de lună
Dorinţa împleteşte în trup cunună
Iubirea compune pe-a frunzelor strună
Ş-alerg iubite prin clipele fecunde,
Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,
Amăgiri acolo de noi vom ascunde.
Când norii se lasă pe umeri de frunze
Şi ploile muşcă din verde ursuze,
Gânduri se adună în suflet confuze.
Te-aştept iubite,în miezuri de cuvinte,
Cu atâtea înţelesuri ard în minte,
În iubirea de tine îşi au sorginte.
Când roua în iarbă cântărea-şi suspină
Miresmele prin crengi uşor se alină
Cu visul de rod sub aripi de albină.
Vino iubite, îmbrăţişat în verde,
Cântărea iubirii o simte şi crede
În Oniria timpul conturu-şi pierde.
-->
Comentarii