Cad din cer perdele de zăpadă,
alunecă iarna peste gânduri.
Toată suflarea pare înghețată,
sub atingerea iernii atât de albă.
Când a început să ningă,
m-am ascuns în brațele tale,
și-am topit zăpada cu a iubirii căldură.
Pe frunte cad zăpezile iernii,
mai alunecă o foaie din calendar.
E târziu, ninge atât de frumos,
noapte de veghe, pământ înghețat.
Mergem alături printre mari troieni,
colierul iernii frumos strălucește,
învelim omătul cu a iubirii căldură.
Aș vrea să fiu un fulg de zăpadă,
să-ți ning printre gene în somn.
O noapte senină, atât de rece,
mai viscolește iarna peste noi,
Îți ascult murmurul inimii atentă,
cândva am fost un fulg de zăpadă,
și ne-am topit iubite îmbrățișați.
12.01.2019

Comentarii
Superb Nicoleta...Felicitări!♥️