Îmbracă-mă cu tine
Îmbracă-mă cu tine sub cerul ce-și răstoarnă
atâtea ploi pe visu-mi făcut acum popas
din foșnetul pădurii și clipa dintr-o toamnă,
îmbracă-mă cu tine, în fiecare pas !
Să mergem pe un drum, cu frunze așternuturi
sub ochii tăi aprinși, frumoși, surâzători
să ne șoptească clipa în blândele săruturi,
ca în urma-ți să rămână numai covor cu flori.
Să nu mai fie frunză de dorul tău să plângă
și doru-ți să încarce cu albe flori toți merii,
din brume reci tăcerea, o zi mai stă să frângă
cu foșnet toți copacii, cei osândiți tăcerii.
Îmbracă-mă cu tine și mângâie-mi obrazul
cu raza ta de Soare pe vechile-mi rugini
și spune-mi despre marea ce dăruia talazul
în schimbul unei taine, la poarta sfintei vini !
-->
Comentarii