Melopee

[Ada Nemescu]

Sâmburi muţi visau pădure

netulburată ca o piatră de hotar

aproape nuntă ni se promisese

iar ursitorile rostiseră cu har:

  să număraţi prea-sfinte veşnicii

cu vârful de peniţă al sorţii vii

culegători de zori şi de izvoare

să-aprindeţi stelele sfiit-amăgitoare

               cu zarva mirului şi a tămâiei dacă fereci

s-or sprijini cu suflete, biserici

          să vă rodească în priviri doar stele

când timpului de clipe vor să-l spele

        lăuntric vă pictaţi un duh cuminte

orice refuz de taină va dezminte

        neconteniri şi pricini poartă vini?

le scuturaţi, nu deveniţi străini!

În ştreang s-or împleti de-acum văzduhuri

- un saltimbanc e visul nenuntit -

am picurat pe aripi moi de fluturi

cu falduri de tăceri ne-am primenit

În zvon de fructe dulci, verde veşmânt de zee

m-oi contopi luminii, alintă-mă - femeie!

[Ioan Muntean]

[Ada Nemescu]

Mulţumesc Dorinapentru trecere, citire... 

[Ada Nemescu]

 Vă mulţumesc  Anişoara Iordache,

bine-înţeles, este  ironie, aviz  premoniţiilor, aşteptărilor zadarnice a unor promisiuni ale ursitoarelor!!! 

cu o doză de femiinism şi auto protecţie...

cu simpatie, aDa nemescu

[Anişoara Iordache]

Mi-a placut poemul, m-a uns la inima. Chiar daca contin  un sambure de ironie, versurile se dezlantuie intr-un cantec de har.

[Ada Nemescu]

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]