Oare chiar merit eu să fiu iubit ?
Sţiu cât de mult în viaţă- ai suferit
Iubirea ta e foarte sinceră, divină
Mi-ai prefăcut din iad viaţa-n grădină
Tu eşti acolo mai presus de zâna florilor
Te privesc necontenit cuprins de dor
Nu îndrăznesc nici în gând să te ating
Fiorul dragostei nu pot să-l sting.
Delicat o să te rup, floare albastră
Ca să- mi zâmbeşti mereu din glastră
Parfumul tău e fermecat, mă năuceşte
Simt inima cum iar în piept zvâcneşte.
Trăiesc un vis frumos în fiecare noapte
Acolo-ţi spun cît te iubesc prin şoapte
Eşti darul meu de preţ primit din cer
De n-ai fii tu m-aş simţii tare stingher.
-->
Comentarii
Uneori chiar ne intrebam daca meritam sa fim iubiti,sa fim acceptati asa cum suntem...versuri minunate.
Felicitari Dan!