Mi-am zis de multe ori că-s prost
Şi şanse n-am ca să mă schimb.
Degeaba tot mă rog în post,
Pe cap nu-mi creşte niciun nimb.
Am tot sperat să treacă moşu,’
Aşa măcar să mă salute;
În hol am pus covorul roşu‘
Şi tot îl aranjam de cute.
Şi tot dormeam eu pe-o ureche
Să-l prind pe moş şi să-i iau sacu’...
Acum mă simt muşcat de streche,
Că nici covorul nu-i, la dracu!
Am lustruit o săptămână
Bocancii mei cu talpa groasă
De mi-au ieşit scântei din mână
Şi peria e toată roasă.
Nu i-am purtat măcar o lună;
Abia-i primisem de pomană.
Erau cam mari, dar pielea bună
Precum vecina mea vădană.
Ce-aş fi dorit nici azi nu ştiu,
Ce să încapă în bocanci?!
Poate vreo sticlă cu rachiu,
Dar moşul mi-a adus... un canci!
Comentarii