Mi-e viața

Mi-e viața

Mi-e viața timpul intomnit...pădurea,
am zborul verde, doar crescut în muguri
un vânt netrebnic îl spulberă aiurea,
dar am o toamnă în visul meu...noi singuri.
Am doruri multe în pași rătăcitori
de dragul tău și frunză am fost iubită,
îți sărutam și urma ta în zori
ce ai lăsat-o în clipa mult dorită.
Mi-e viața plină în clipele trecute,
cu unele în derivă chiar și goale
mă mistui dor prin gările tăcute
când trece un tren și altul îmi dă târcoale.
Mi-e dor de mare, de un val de glasul
ce mă făcea să cred că sunt un ram
sperând că nu o să mă doară pasul,
când vise în primăveri cu noi ...creșteam.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->