Cum au trăit străbunii fără tine
Ce dulce grai înțelegeau, iubeau
Cred că nici plopii n-aveau nume
Nici lac cu nuferi galbeni nu aveau.
Scrisorile nu se scriau pe-atunci
Luceferii de-abia ce se nașteau
Seara pe deal cu buciumuri adânci
Ode de alte astre, încet cantau.
Nici stelele fierbinți nu mai răsar
Căci calea lor e mult prea lungă
Nici șoapta vorbă nu era măcar
Să ne aline dulce viața simplă.
Doamne, ce sărăcie era-n lume
Când graiul nu știa de vers
A trebuit să-I dai un nume
Unic de Eminesc prin univers.
15 01 2013
ȘTEFAN OANĂ
-->
Comentarii
Cu drag!
frumos poem