Minte-mă!azi,când sub plete argintul
ne toarnă zăpada din zăbală de vânturi,
când umbra tristeţii odihneşte absintul
şi buzele plâng fără tine,săruturi.
Minte-mă!azi,pe sub toamnele roase
opaiţe-aprinse peste gânduri de pluş,
când ploaia îşi spală zgribulită,angoase,
şi sufletu-mi ţipă în strânsori de ţăruş.
Minte-mă!azi,în beţia-ţi de geruri
frântură de clipă peste viaţa-mi pustie,
când fluturi vor ţese pe sub gene creneluri
să minţi c-ai minţit!doar iubirii...nu mie.
Autor Doina Bezea
-->
Comentarii
Un suflet frumos dar... dezordonat! Dacă un pic ai reciti, ai corecta totul așa ușor...
Dar... e frumos!