Ești ca o boare de aer proaspăt,
Atât frumos aduci cu tine !
Că-mi plânge soarele-n fereastră
Din gelozie, în suspine.
Luna se-ascunde-n lac și tristă,
Te privește de sub apă,
Să nu-i vezi lacrima cum curge,
Suspin în undă-nfiorată.
Doar nuferii înflor' zâmbind,
Prinos de alb aduc în noapte,
În dar, chipului tău senin,
Cu buze de cireșe coapte.
Când ochii tăi ridică blând la cer
În ruga lor privirea,
Stele rostogolindu-se-n abis,
Își sting pe rând lucirea.
Când glasul tău reverberează-n
Tăcerile adânci din noapte,
Vin păsările să-l asculte
Să-nvețe a doinii în șoapte.
Când calci cu pasul tău ușor
Pe iarba moale din pădure,
Năluci se-adună neștiute
Îndemânarea să ți-o fure.
Atâta har aduci cu tine
Mirajul lumii-ntr-o mărgea,
Renasc când treci peste coline
Mă sting încet în urma ta..
de Gabriela Mimi Boroianu
Atât frumos aduci cu tine !
Că-mi plânge soarele-n fereastră
Din gelozie, în suspine.
Luna se-ascunde-n lac și tristă,
Te privește de sub apă,
Să nu-i vezi lacrima cum curge,
Suspin în undă-nfiorată.
Doar nuferii înflor' zâmbind,
Prinos de alb aduc în noapte,
În dar, chipului tău senin,
Cu buze de cireșe coapte.
Când ochii tăi ridică blând la cer
În ruga lor privirea,
Stele rostogolindu-se-n abis,
Își sting pe rând lucirea.
Când glasul tău reverberează-n
Tăcerile adânci din noapte,
Vin păsările să-l asculte
Să-nvețe a doinii în șoapte.
Când calci cu pasul tău ușor
Pe iarba moale din pădure,
Năluci se-adună neștiute
Îndemânarea să ți-o fure.
Atâta har aduci cu tine
Mirajul lumii-ntr-o mărgea,
Renasc când treci peste coline
Mă sting încet în urma ta..
de Gabriela Mimi Boroianu
-->
Comentarii
Sincere aprecieri.
Minunate versuri Mimi...Felicitări!