îmi sunt buzele însetate
şi trupul îmi pare un munte de sare
de unde sângele mi se adapă
şi sudoarea
chiar şi lacrima mea
abia mă târăsc
până la fântâna crescută-n pustiu
dar mereu ajung obosit
şi prea târziu
e vie fântâna
şi-acolo iar creşte-ntre dune
şi-o tânără fată cu cofele pline
apa răsfiră şi semne îmi face
răscolind setea din mine
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 1
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Poezia iernii
Fulgii aleargă goniți de un vânt rece, Aud iar în văzduh vântul cum îar trece, În zare fulgii de zăpadă aleagă ușor,Pe Cerul rece apare repede un norișor. Ramurile toate ale bradului sunt albe, La streșinile casei sunt multe salbe,Parcă mai aud un…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 3
Altă poveste a iernii
Primesc iar fulgii de zăpadă pe ferestră,Este zăpadă căzută și pe strada nostră,Iarna o poveste foarte frumoasă o știe,Când Cerul ninge imi scrie bine poezie. Iarna a scris printre ani o altă poveste, Știu că în toba ei o amintire dragă este, Gerul…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 3
-->
Comentarii