Drumurile m-au întors spre înaintea copilăriei, la casa bunilor mei şi ei, dintr-o fotografie, un tablou, mă priveau. Era ca atunci, de demult, casa, cu aceleaşi macate pe pereţi, doar mai mică, ea, casa
sau
eu sunt mic. /Amintirile /curg (mai) viu /în mine, /când,
copil, /mă căţăram /pe grămada de lemne, /fugeam /pe
uliţă, /în sus, la grajd, /să-ntorc fânul, /să-mi privesc buna
cum mulgea la capre
şi
bătea putineiul cu lapte,
să se prindă sau unt sau smântână sau brânză să ne facă, cum ne strângeam
în jurul mesei rotunde, joase, cu trei picioare, toţi şi ne strecuram mâinile
în străchini, blide după lapte şi mămăligă şi-n sobă,
în cuptor se-ncălzea bulz cu caş,
pe plită se frigeau ciuperci de câmp şi bunica ne privea,
zâmbea pe sub ochelari în timpul în care, la fuior, torcea lâna să ne-ncălzească
iarna cu mănuşi, căciuli, fulare, ciorapi şi pulovere, toate de ea lucrate şi straiele lor,
mândrie,
tot timpul la modă erau, costume naţionale cu bete, fotă, ie, ilic, opinci, batic.
Curg ochii înlăuntru
şi-n afară e lumina aprinsă
şi noaptea se cerne…
30.06.2016 ora 21,05’
-->
Comentarii
multumesc din suflet Manuela, o zi binecuvantata, Marius
Propun publicarea în revista Cronos.
multumesc din suflet Veronica, Lilioara, o zi asa cum o doriti, Marius
SUPERB!
SUPERB!
Amintiri ce raman in suflet toata viata! Frumos!
multumesc din suflet Anastasia, o zi frumoasa, Marius
Frumos! Nostalgia ce ne macină din interior. Ce am avut și ce am câștigat? Ttoate se preschimbă, ciupercile de câmp uneori nu ne mai hrănesc...