Un pas şi încă unul m-a adus pe tărâmul dintre cer şi pământ – marea-ntinsă a plăţii de păcate şi cumpărării de clipe, bucuria împăcării
cu mine
şi
curg izvoare mai limpezi,
mai tulburi din lacrimile obrajilor uscaţi de vreme.
(Un rol şerpuit prin(tre) văi şi dealuri se apropie de culisele din spatele vieţii. )
Voi nu ştiţi, /nu vedeţi. /E acel pas /în care
trec /în zbor /peste timpul meu trecut, /doar
dorul /mai apasă lutul /îmbrăţişării /de verde
-le încă verde /din albastrul /de acum /pârguit
cu roşu /al toamnei mele. / Începutul /de drum
de dincolo.
- Îmi trece, îmi trece, trec, mă trec şi vin (pe) la voi. Mie, mie mi-e bine, voi să aveţi grija de voi. Învăţaţi să iubiţi şi iubiţi-vă, împăcarea, iertarea şi pacea e liniştea din Sufletul vieţii!...
26.08.2016 ora 17,00’

Comentarii