Răspunsul tău e structurat,
Dacă-l diseci, în părţi distincte...
Ceva, adică, s-a-ntâmplat,
Dar tot, nu-ţi mai aduci aminte.
Că bunăoară, la-nceput,
Tu crezi că te-a atras maşina,
Deşi, subtil, ai conceput
Jocul "cocoşul şi găina".
Când insul, bine îmbrăcat,
Întrr-un costum de patru stele,
Împarfumat şi ras, pudrat,
Ţi-a arătat ceva lovele,
Deşi râvneai la el cu jind
Întocmai cum gândeai la ele,
Te-ai prefăcut că îl ignori...
Că ai putea da de belele...
Dar vânătoare, de-nţeles,
La prada asta de plăcintă,
Continua-ntr-un stil pervers
Şi-o manieră mai succintă.
- Ce s-a-ntâmplat apoi?! te-ntreb
- Am fost la un local de lux.
- Şi-apoi?! eu mă interesez...
- Stătea cu un etaj mai sus.
- Aha! Deci el te-a invitat.
- Da, contracost, să-i fac menajul...
- Iubito, eşti de-apreciat!
Drept mulţumire-ţi cer partajul
Şi dreptul meu. Incendiar!
Deci vezi, sunt două părţi distincte
De care seama n-ai luat
Sau nci nu ţi-ai adus aminte,
Căci una e să-i faci menajul
Şi alta e să-i cazi la pat.
Oh, da, sunt două părţi distincte...
DE... ce-o să fie şi... ce-a fost.
Să divorţăm iubită doamnă,
Căci prea mult timp m-ai luat de prost.

Comentarii