De ”Înălțare” al nostru Domn
S-a dus spre Unicul din cer.
Oamenii dorm comodul somn
Și fericire zilnic cer.
Serbez și eu în felul meu:
Ofrandă-I dau tot ce gândesc,
Sufletu-încerc să-înalț mereu.
Nu-i spun, dar simte că-L iubesc!
Te-înalță fiecare gând
Ce sufletele luminează
Un gest, un dar și orice rând
Ce inimile consolează.
Tu crești când zâmbete aduci
În sufletele ce suspină,
De-i scoți din beznele adânci
Și-i duci pe drumul spre lumină
Așa cum Domnul a făcut
Cât a trăit pe-acest pământ.
Să retrăim acest trecut
Urmând, în suflet, drumu-I sfânt.
-->
Comentarii
Atât de mulți, în liniște, încearcă să urmeze acel drum, la fel ca și tine dealtfel! Mulțumesc Veronica Oșorheianu.
Mulțumesc Gabriela Mimi Boroianu! Adevărat s-a înălțat!
Tu crești când zâmbete aduci
În sufletele ce suspină,
De-i scoți din beznele adânci
Și-i duci pe drumul spre lumină
Frumoase gânduri pentru Înălţarea Domnului. Felicitări
Urmând, în suflet, drumu-I sfânt." Frumos poem!
Mulțumesc Lenuș, mulțumesc Nicolae Vasile, vă doresc o ”înălțare” ca-n povești!
Frumos!
Frumos