Te chem din amintiri
Te chem din amintiri îndepărtate
Cu primăvara ta care s-a dus
Să împletești acum nenumărate
Speranțe-n clipe arse ce s-au scurs.
Vreau corzile să cânte la vioară
Cu despletitele note de nai
Și flori de iasomii și lăcrămioară
Din toamna anilor te chem să-mi dai.
Cu mine și cu tine clipa vieții
Se urcă pe un munte de granit
Rămas în ușa viselor și-a ceții
Care din primăvară m-au rănit.
Cunună-mă cu cerul iernii tale
Pe-un cremene de timp nestăpânit
Să scutur rătăcirile la vale
Că-n sânul primăverii n-ai venit.
Te chem și azi cu toamna vieții mele
În anotimpul nopții răstignit
Să împletesc o rochie din stele
Cu toate cele care au pierit.

Comentarii