În neştiute constelaţii,
Ca neştiuţi invadatori,
Ne ducem viaţa, ramuri frânte,
Cu lacrimi calde de ninsori.
Quasari vremelnic prinşi în plete
Chihlimbării, cu iz tomantic...
Mai căutăm un rost, cu sete,
Murind în gândul nostru static.
Bătrâni ce, troieniţi la tâmple,
Cu mâna streaşină, cătând
Copii, în depărtări de umbre...
În suflet lacrimi dau în pârg...
Bătrâne maici torcându-şi dorul
Pribeag, sub cumpăna fântânii,
Sorbind amarul, când nesomnul
Vin să-l destrame-n zdrenţe câinii...
Mai curge-o lacrimă străină...
Şi doruri, suferinţi şi teamă
Că n-am să te mai văd tăicuţă
C-am să te plâng zadarnic, mamă.
Mângâi năframa, plâng, mi-e sete
De dragoste, copil străin,
Căci m-a furat străinătatea...
La voi, părinţi, acuma vin.
În lacrimi calde, de ninsoare,
Ne ducem viaţa, ramuri frânte,
Quasari vremelnic prinşi în plete,
Bătrânii troieniţi la tâmple.

Comentarii
... de admirat!
Foarte frumoasa ! O poezie emotionanta !