În ziua-n care mi s-a scris soarta
Eu înotam pe-un fir de lumină,
Mă-nvȃrteam căutȃnd de zor poarta,
Ce ducea spre-o candidă inimă.
Cȃnd a sorții poartă mi s-a deschis,
Din neguri spre lumină am pășit,
În ochii-mi tot azurul l-am cuprins,
Sub tălpi, pămȃntul nici că l-am simțit.
Mi-a alergat inima spre tine!
Atunci am zis că mi s-a scris soarta,
Căci ai simțit, la fel ca și mine,
Că două fire și-au găsit poarta.
Urfet Șachir
Mangalia, 16.06.2015, h: 22.55
Comentarii