În surdină. Curge cerul pe pământ.
E ploaia de toamnă rece, măruntă
cu stropi care aşteaptă să fie ascultaţi.
Se lansează încet, ca-ntr-o orchestra.
Viorile ating frunzele în zborul lor arămiu. Violoncelul
se aude tăcut din stropii căzuţi pe tulpini de copaci
şi contrabasul vibrează peste oamenii grăbiţi spre adăpostul din ei.
Pianul e un rege dezlănţuit. Fiecare picur
e un deget ce atinge clapa sufletului
şi îşi lasă ecoul în marea de ape
(s)curse spre oceanul albastru al iubirii.
Opriţi-vă şi ascultaţi ploaia.
Natura îşi valsează muzica pe ritmurile bătăilor de inimă.
Oare doar îndrăgostiţii au timp în rafale de dor să o audă cum îi udă,
ascultând ?
23.09.2014, ora 13,41’
-->
Comentarii
multumesc cu sufletulLenus, o zi minunata, Marius
Frumos