Ne-am iubit atât de intens
Într-o zi ploioasă de vară
Când picuri de apă plângeau peste ţară
Şi dorul de tine era atât de imens..
Mânâ de mânâ ne-am plimbat
Oraşul părea şi el uşor extaziat
Nu ne-am grăbit, n-am întârziat
Fericiţi am revenit după atâta umblat
În cuibul iubirii era aşa minunat
Tu erai fata cu ochii ca marea
Eu eram cel ce-ţi mângâia mirarea,
De pe chipul frumos, m-am închinat:
Doamne îţi mulţumesc că mi-ai daruit
Un înger ce parcă din cer a picat
Să- mi potolească setea ce- a provocat
Focul cel sacru al pasiunii , sunt uluit.
-->
Comentarii
Mulţumesc Luciana, Elena , Maria ş Liliana pentru aprecieri şi pentru răbdarea de a mă citi !
Cu deosebită prietenie,
Dan
Splendida poezie,potrivita momentului si oricui,felicitari.