a sosit,
se odihneşte-n braţele mele.
Mă uit
la el şi-mi (a)pare ca o carte
cu toate anotimpurile vieţii.
Se întinde
foaie după foaie
cu lunile din an.
N-am ştiut niciodată
de ce a zăbovit în mai
mai mult.
O fi ştiut că-mi plac
vişinele, dar ele apar
mai târziu,
prin iunie, iulie şi august
îmi stă.
S-a oprit
în octombrie
iarăşi
în decembrie
doarme.
07.02.2014, ora 14’08’’
-->
Comentarii