Nichita Stănescu „merge” pe râuri
iar râurile „merg” pe El
stare confidențială
care nu se invață...
mă scald în apa lui Nichita
dezbracandu-mă de aripi
timpul nu mă mai intreabă
în ce loc mă aflu.
Poetul Nichita
schimbă culorile apei
numai... numai acum pot
să înțeleg miracolele vieții...
Nichita Stănescu merge prin mine
masându-mi oasele sărace
pe claviaturi de pian organic
se aud vocile lumii... da vocile lumii
care-mi cern cenușa inițierii -
inițierii mele poetice...
Nichita Stănescu strigă strigarea
doar cu sunet astral
imagini de versuri plutitoare
căci el este Nichita... care știe să zboare
cu sufletele noastre închise în El
da Nichita... știe să zboare -
nu e pasăre... dar știe să zboare...
Nichita Stănescu este iubirea
sărutul meu pentru mamă și tată
îngenunchierea mea... rugăciunea
de a-mi iubi familia și prietenii.
Oamenii se nasc și mor
o singură dată -
cine se naște și moare
pentru a două oară
se va numi cu siguranță...
Nichita Stănescu !
Vladimir Nichita / Australia.
08/02/2020
-->
Comentarii
Sincere mulțumiri pentru apreciere și comentariu,. stimată prietenă, Olga Văduva !
Plecăciune!
Mulțumesc pentru aprciere, Doamnă Pop Dorina !
Mulțumiri pentru apreciere și felicitări, Aurora !
Mulțumesc pentru apreciere și admirație, Maria !
Mulțumesc pentru apreciere, Ștefane !
Cu aceeași admirație!
FELICITĂRI!
„Nichita Stănescu strigă strigarea
doar cu sunet astral
imagini de versuri plutitoare
căci el este Nichita... care știe să zboare
cu sufletele noastre închise în El
da Nichita... știe să zboare -
nu e pasăre... dar știe să zboare...”