Nimeni nu vâsleşte cu sufletul

Tăcerea încreţită vibrează ca un arc,
sunt puţine şanse să ieşi în larg
cu mâinile legate
de funiile temerii.

Nimeni nu vâsleşte cu sufletul
să trecă dincolo de cuvinte,
eu l-am picurat în ele cu mister cu tot
şi am rămas cu suferinţa
care nu vine din răni,
ci din urmele lor.

Timpul fugar se mută-n trup
cu anotimpuri de frig,
nopţile lungi îşi topesc întunericul
în râuri de cerneală
prin care numai moartea vâsleşte.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 3 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 3 ore
Interviu cu Toamna la o cafea (1) prin Cronopedia
Acum 3 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 4 ore
Mai Mult…
-->