Noaptea mea nu are duşmani
duşmanii ei au murit,
o veghează un înger alb.
Iubirile-i toate au plecat
în trecut,
a rămas o simplă noapte
cu întunericul pe buze
şi acelea uscate
de atâta aşteptare
şi nesomn în singurătate.
Noaptea mea nu are duşmani
are numai o oază de lumină divină
când îngerul alb zboară
şi vine pe cai suri dimineaţa
c-un înger albastru
iubitor şi bun ca mama.
Noaptea mea are totuşi câteva ore
în care-mi pun cuvintele la iernat
şi ele nu mă lasă singur,
adorm cu mine-n poeme
pentru totdeauna.
-->
Comentarii
a rămas o simplă noapte
cu întunericul pe buze
şi acelea uscate
de atâta aşteptare" Pretuire!