a lăsat cerul să se odihnească o clipă,
pe pământ. Mi-a pus sufletul în braţe
şi grijă să am,
să-l învelesc cu pătura de stele
ce-şi coborau înaltul. Nu era niciun vis.
Era aievea. Fugise cu ele pe colina din zi
când zorii
îmi băteau ferestrele ochilor
să-mi spună
că mă aşteaptă
să termin curăţenia din casa gândului,
să mă primească. Albastru.
31.07.2014, ora 09,07’

Comentarii
multumesc Gabriela, o seara binecuvantata, Marius
NOAPTEA a lăsat cerul să se odihnească o clipă,
pe pământ. Mi-a pus sufletul în braţe
ZORII că mă aşteaptă
să termin curăţenia din casa gândului,
să mă primească. Albastru. -POEZIA TREBUIE LECTURATA IN PROFUNZIME,PT. CA ARE PROFUNZIMI FELICITARI!!
multumesc mult Dy, o zi asa cum ti-o doresti, Marius