Noaptea, pe străzi de gânduri, desculţă.
O împart în două. Una de o parte a lunii
şi cealaltă, o întind pe pat, să doarmă,
să i se pară lungă povestea care bate la uşă.
Deschid şi somnul aleargă pe pleoape.
Îsi face înviorarea după o zi de nesomn,
să-l prindă adâncul din vise şi stele. E timpul.
Şi voi ? De ce staţi la gura zorilor din amiază ?
E ziuă. Alergaţi. Să vă bucuraţi sufletul.
05.02.2015, ora 12, 50’

Comentarii
multumesc din suflet Gabriela, o zi frumoasa, Marius
PREŢUIRE!
si-ti multumesc din suflet Emilia, o seara minunata, Marius
'E ziuă. Alergaţi. Să vă bucuraţi sufletul." Da, frumos! Noaptea fiinţei este de nepătruns...
multumesc din suflet Rodica Nicoleta, o zi asa cum ti-o doresti, Marius
O poveste numită poezie... O poveste frumoasă!