vara târzie desface orice ramură până la lujer
așa cum vântul usucă sarea
ce se scurge din rufe decolorate
lacrimi ale stelelor neodihnite
șterg rotundul până în abis
pe când luna mi se zgribuleste în palme
/păpădie desculță în amurg/
îmbrăcată în cămăși de in
îmi perii părul înspre toamnă și
vopsesc în ulei de cânepă nopțile verii
sau dansez cu luna în pantofi
în timp ce aburul râului se ascunde între sâni
/peruzea între doi nori despiedecati/
iubesc mirosul de porumbi
ploaia cu îngeri camuflați în pești
cerul deschis din care se scurg culori de câmp
zilele lui august cu gust de vii
serile aud copitele cailor de la Letea
alergând spre apus cu praful pulsând în vene
și implor răsăritul să-mi toarne în palme
argintul lunii încă fierbinte
să modelez eu însămi o perlă neagră
din atât de alba singurătate a lui august
-->
Comentarii
lecturat cu placere. Frumos!
imagini poetice deosebite, mi-a plăcut !