Mi-amintesc de primăvara
primilor ghiocei
și de zborul gingașilor fluturi
ţineai în palmă,
roua de pe flori
când, spicele de iarbă se legănau
sub pașii de copii
privighetorile cântau în pomii înfloriți
și aprindeau nostalgice priviri
astăzi şi-au pierdut parfumul,
tulburând oglinda marilor iubiri
pe sub copacii triști,
scuturaţi de vânturi,
paşii noştri au rămas ecou
aşteptând zădarnic
să întoarcem timpul
care se așterne nemilos şi rece
iar toamna se apropie tiptil
și frunze îngălbenite plutesc
în decorul de aramă
azi îmi doresc să-mi fii din nou aproape
dar glasul meu refuză să te cheme
târziu și iarna,
-->
Comentarii
O poezie foarte frumoasă... Dacă îmi permiți o observație - talPA PAșilor - este o cacofonie. Scapi ușor de ea dacă inversezi cele doiă cuvinte.