Întins pe iarba mătăsoasă,
Mii de-ntrebări, gându-mi apasă.
Şi tac, privesc, ascult gândirea,
Cu-al ei răspuns urzesc menirea.
Când cerul țese câmp cu stele,
Privindu-le, eu, uit de rele.
Iar luna-n dansul ei divin
Îmi umple suflet cu senin.
Întins pe iarba, blând fuior
Ea, îmi strecoară-n suflet, dor
De-al vieții val de liniștire,
De câmp cu maci plini de iubire,
De ciripit în zorii zilei,
De foșnetul cel blând al filei
Când răsfoim în cartea vieții,
De roua cald-a dimineții.
Întins pe iarba, brâu din fire,
Aud șoptiri, râu de iubire
A Celui, care ne veghează,
Ne-ndrumă pașii spre “amiaza”.
Presară-n suflet liniștire
Că-n lumea Lui, totul e bine.
Prin lanuri cresc flori de simțire,
Iar viața-i dulce-n adormire.
Mii de-ntrebări, gându-mi apasă.
Şi tac, privesc, ascult gândirea,
Cu-al ei răspuns urzesc menirea.
Când cerul țese câmp cu stele,
Privindu-le, eu, uit de rele.
Iar luna-n dansul ei divin
Îmi umple suflet cu senin.
Întins pe iarba, blând fuior
Ea, îmi strecoară-n suflet, dor
De-al vieții val de liniștire,
De câmp cu maci plini de iubire,
De ciripit în zorii zilei,
De foșnetul cel blând al filei
Când răsfoim în cartea vieții,
De roua cald-a dimineții.
Întins pe iarba, brâu din fire,
Aud șoptiri, râu de iubire
A Celui, care ne veghează,
Ne-ndrumă pașii spre “amiaza”.
Presară-n suflet liniștire
Că-n lumea Lui, totul e bine.
Prin lanuri cresc flori de simțire,
Iar viața-i dulce-n adormire.
-->
Comentarii
multumesc mult Gabriela...
Multa pace sufleteasca si iubire de frumos si viata este in aceasta poezie!
multumesc Eugenia...
”... Presară-n suflet liniștire
Că-n lumea Lui, totul e bine.
Prin lanuri cresc flori de simțire,
Iar viața-i dulce-n adormire.”
Splendid Maria!
multumesc...
Minunate versuri!