Nu...

 

 

(mă) aşteptam la suflet să-l aflu

cantonat în timp, departe şi să-şi  

verse lacrimile unui absurd creat

de trecătorul “niciodată” al minţii

ce sta la poartă

şi nu ştie să lupte,

să rupă lanţul ce-i (dez)leagă.

Strig şi mă strig.     

 

 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->