Nu am ţară câtă ţară
Ştiu că trebuie să am,
Dinăuntru şi de-afară
Cu hotare de haram
Şi cu lanţuri ne-nfierară.
Nu am ţară câtă vreme
Vremile când lup eram
Şi nu câine care geme
Au trecut şi-n jug şi-n ham
Că rămân am a mă teme...
Nu am ţară câtă jale
Pentru râu am, pentru ram,
Pentru fraţii ce în cale
Pribegind îi întâlneam
De la Nistru mai la vale.
Nu am ţară câtă apă
Şi pământ şi cer aveam,
Câtă brazdă-n rod sub sapă,
Câte pâini pomeni dădeam
Şi ţărână pentru groapă.
Nu am ţară câtă zare
Peste zări de ţări zăream,
Peste Dunăre şi mare,
Peste Prutul ce-l duram
Lăcrimând lacrimi amare.
Nu am ţară câtă moarte,
Cu cât doliu-ndoliam
Ochii-mi plânşi ursiţi să poarte
Doliul maicilor, purtam
Doliul blestematei soarte.
Nu am ţară câtă frică
Pentru ţară am şi neam,
Pentru România mică
Fără Dumnezeu şi hram,
Pentru gloata ei calică...
Nu am ţară nici la ţară,
Nici moşia ce-o săpam:
Mi-o vândură, mi-o furară,
Şi cui, Doamne să reclam
Când cu ea mă-nstrăinară?
-->
Comentarii