Nu am crezut

Nu am crezut


Nu am crezut ce mi se întâmplă,
când simt minune și ascult,
sau bate inima la tâmplă,
urcându-i seva-n trunchi de lut.

Nu am crezut că îi așa mare
un dor stea, o mamă vis
nici grija-n zi, chiar lucrătoare,
cu porți deschise-n Paradis.

Nu am crezut c-am să iubesc
o depărtare, zarea, vântul
când vărs și lacrimi, viscolesc,
desaga mea, din ea cuvântul.

Nu am crezut ce dor colind,
un gând lumină-n depărtare,
să pot să dărui, să cuprind
un vis cu atâta încrâncenare.

Aș vrea să-ți dau prima zăpadă
un cer fără veșminte-nalturi
un crivăț, transformat baladă,
în suflet dor, de calde valuri.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->