.
Nu am știut
Am întârziat o viață în foșnetul frunzelor,
pârâu neștiut și ascuns,
izvorât doar de tine într-o vară,
pe țărmuri pustii neumblate,
unde tremură printre stropii de ploaie
o rază de soare, către înalturi
să curgă, laudă din cer.
Nu am știu care îi gustul ierbii,
am știut doar să trăiesc și să plâng
o speranță, care se odhineste
în palmele tale, ca un pridvor
cu bucate pe masă,
unde universul meu se umple de tine,
iubire răspuns.
Sub palmele tale lipite în rugăciune
este drămuită lumina în zare,
și infinitul adunat într-o clipă
în care eu mă dărui ție
ticăind a dor necuprins
printre stele .
Doar iubindu-te, mă simt iubit !

Comentarii
Frumoase versuri!
Sarut mainile !