Nu mi-este greu

Nu mi-este greu

Nu mi-este greu să scriu de tine 
silabă mea ce izbești nesomn 
în mine, 
atunci când ne prefacem clipă 
într-un ocean de viață, 
ca să înțelegem timpul 
și dorul,ca spăsire!

Nu mi-este greu 
să retrăiesc veacuri, 
sub zidul raspusurilor, 
pe care încă nu mi le-ai pus, 
din zbuciumul tău neînțeles în muguri 
de floare,care îmi îmbibă 
cu fericire slovele, 
aripile și zâmbetul.

Nu mi-este nimic greu, 
dacă tu ești făcută să îmi astâmperi 
freamătul ființei, 
deslușind eternul,sub patima cuprinsă 
în visul ce-l zidim.

Dacă aș pleca privirea,ai înțelege 
însă că îmi este greu, 
să deschid mâinile să te cuprind 
și să ascult tăcerea cântecului nostru, 
care murmură...depărtarea

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • ...
    Dacă aș pleca privirea,ai înțelege 
    însă că îmi este greu, 
    să deschid mâinile să te cuprind 
    și să ascult tăcerea cântecului nostru, 
    care murmură...depărtarea...

    Frumos , Ucu!

Acest răspuns a fost șters.
-->