Eu nu-s vreo zeița așa cum mă vezi
Nu-s lumina din zori ce-ți bate la geam
Nici iarba ce-mbracă câmpiile verzi
Nici floarea ce galeș zâmbește pe ram.
Nu-s nici trilul de-l auzi în pădure
Ploaia de vară ce-astâpăr-un dor
dulceață din boabe de mure
Nici măcar Lună pitulată într-un nor.
Nu-s cerul de vară cu stelele mii
Nici speranța ce se-aprinde scânteie
Nu-s nimic din tot ce visezi tu c-aş fi
Sunt puțin, doar atât, o femeie...
de Gabriela Mimi Boroianu
29.01.2015

Comentarii
Mulțumesc frumos, Maria! Sunt foarte frumoase florile!
Mulțumesc frumos, Lenuș!
Minunate versuri...Felicitări!
Mulțumesc pentru compliment!
femeie simplă, dar finuță

cu un chip încântător -
ca urmare, Gabriela
pot să spun...că te ador !