Îţi simt bătăille năvalnice ale inimii
atât de plăcut pe pieptul meu,
ah!,sănii tăi tresar când tandru ţi-i ating
gura ţi-o sărut,parcă-i cireaşă- n pârg
Vino iubito,în braţe să te stâng
eşti veşnic primăvara mea !
să hoinărim îmbrăţişaţi prin crângul înverzit
iubirea ce ţi-o port a încolţit un mugur
în arborele crescut în Edenul sufletului
Raza de soare izvorâtă din privirea ta
îmi încâlzeşte inima care exultă,
visez o noapte întreagă doar cu tine.
să ne iubim cuprinşi de marele extaz
pe un covor de roşii trandafiri.
Comentarii
Magulit de cuvintele frumoase de apreciere Rodica ! Multumesc din suflet! Cu admiratie, Dan..
un poem ca o primavara! Un licar de fericire, de emotie, de taina si de iubire, toate rodind in Edenul imaginatiei. Surprinzător! Pe un covor de trandafiri rooşii, sufletul coboară în taină spre fericirea eternă.
Onorat de aprecieri Lenus !
Superbe versuri!