O toamnă târzie

O toamnă târzie

 

 

Se aude un cântec atins de jar

Un vers se prelinge pe rana închisă

O lacrimă rătăcită ce cuge-n zadar

Pe pașii pierduți în tăcerea nopții

 

Triste chemări răsună pe alei

O clipă ce strigă să afle misterul

Iar noaptea suspină sub felinarul aprins

În parfum de trandafiri scăldați-n lumină

 

O toamnă târzie mă-nfioră

O floare înflorită întâia oară

Un trecător, cu chitara în mână

Pășește pe cărări uitate-n amurg.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->