O toamnă târzie
Se aude un cântec atins de jar
Un vers se prelinge pe rana închisă
O lacrimă rătăcită ce cuge-n zadar
Pe pașii pierduți în tăcerea nopții
Triste chemări răsună pe alei
O clipă ce strigă să afle misterul
Iar noaptea suspină sub felinarul aprins
În parfum de trandafiri scăldați-n lumină
O toamnă târzie mă-nfioră
O floare înflorită întâia oară
Un trecător, cu chitara în mână
Pășește pe cărări uitate-n amurg.
Comentarii
Multumesc mult, mult!