Oblojeam...

 

 

cu smoală cicatricile. Mă mânjeam porcăindu-mă

în noroiul din care ieşea câte un pir să-mi hrănesc

trupul mai mult mort decât viu. Să spăl satisfacţia

de pe chipul celor ce săreau în sus de bucuria

nonsensului ce roia în jurul meu. Eram mândru

de inima mea,

aşa în pioneze

cum era

(îmi demonstra trăirea).

O lacrimă mi-a scăpat din palme. Ştiam că

se apropie

şi

eu

râdeam

în ochii lor.   

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->